luni, 28 februarie 2011

Vai de golumbii lor!


Ohhhh my God, Monica a pierdut costudia Irinei!!!!!
Si SOC: Cosmarul continua! De mai bine de o saptamana, intreaga rasuflare a Romaniei nu mai doarme, se framanta si se ingrijoreaza: Oare ce se va intampla cu Monica si Irinel, acum ca ea, "scorpia", a inaintat divort? Mai intai ii plangeau toti de mila lui Iri "Vai, saracul, ce soarta trista!" apoi au dat-o la intors "las' ca doar stia el, libidinosul, ca nu avea sa tina povestea asta la nesfarsit. Daca i-a trebuit muiere tanara si pitipoanca, acum sa suporte consecintele"... Cap de afis, stire de deschidere, talkshow-uri, dezbateri, analize... si tot asa pana azi, cand instanta a hotarat ca Irina, fiica celor 2 mapeti, sa ramana sub custodia mapetului-sef. Iar acum: "Oare ce se va intampla cu micuta Irina?" "Cine va avea grija de Irinuca?"... Irinuca??? Fratilor, are you out of your mind? Avocati, actori, creatori de moda, astrologi, prezicatori... Adriana Bahmuteanu, Viorel Lis (WTF?????) toata lumea ii deplange soarta "Irinucai". Daca pana si marile jurnalizde Alessandra Stoicescu si Gabriela Vranceanu au ales sa vorbeasca despre asta in emisiunile lor.. e clar, presa a tampit definitiv!!!

Mi-e sila ca fac parte din breasla asta... BLEAAAAHHHHHHH!!!!!!!!!!!!!!!!!

joi, 24 februarie 2011

Good Bye, Lenin!

Am vazut azi un film, pe care demult planuiam sa il vad. O poveste trista in esenta, dar tratata foarte haios... un soi de realitate crunta, dar care te face sa privesti cu haz asupra lucrurilor. "Good Bye, Lenin", caci despre filmul asta e vorba, chiar merita vazut. Merita sa te pui in pielea personajului si sa faci un mic exercitiu de imaginatie. Sa incerci sa iti dai seama cum ai fi procedat tu atunci si daca ti-ar fi iesit la fel de bine...
Ok, dar inainte de toate, pentru cei care nu cunosc filmul, povestea este una singura: Zidul Berlinului cade. La fel si mama lui Alex - activista de partid si sustinatoare leninista convinsa - ea cade insa intr-o coma profunda cu aproximativ o luna inainte de intamplarile din noiembrie '89 si ramane asa 8 luni de zile. Toate marile schimbari de tranzitie, unirea vestului cu estul, invazia rapida a capitalismului, libera circulatie si muuulte altele, trec de-a dreptul indiferent pentru ea. Atunci cand nimeni nu mai spera intr-o minune, Christiane se trezeste. Infarctul suferit anterior ar putea oricand recidiva... la chiar si cel mai mic soc. Asa ca Alex hotaraste sa lase socialismul sa traiasca in continuare, doar pentru ea. Locuinta se transforma din nou in tipicul apartament de bloc comunist, Alex cauta cu disperare produse tipice est-germane si produce chiar stiri in favoarea lor: Nemtii din RFG nu mai suporta capitalismul si hotarasc sa traiasca in socialism... ba chiar primesc si 200 de marci bani de intampinare, iar esticii sunt rugati sa fie foarte primitori cu noii veniti... iar atunci cand secretarul general al Partidului Unitatii Socialiste Erich Hoenecker renunta la functia sa, in locul sau vine un fost cosmonaut, actualmente sofer de taxi. Pe scurt, e povestea unui tanar care isi exercita pana in ultimul moment dragostea fata de mama sa, pe care vrea doar sa o vada fericita.
Pe mine m-a fascinat dintotdeauna felul in care tranzitia s-a produs in Germania intr-un asa de scurt timp. La vizionarea filmului mi s-au derulat brusc in fata ochilor imagini cunoscute, de prin 1990, '91 in Romania. Eram mica, dar totusi invazia de culori ma fascina: firme luminoase cu imaginea Coca-Cola, ciocolata Kiss sau sucul Tec, televiziunea prin cablu si parabolica. Iar acum, revin la exercitul de imaginatie, pe care il propun... cat de greu ar fi fost pentru voi, sa refaceti socialismul pierdut? Si acum sincer... chiar asa, parca prea am copiat toate rahaturile occidentului.


sâmbătă, 12 februarie 2011

Suicide of Blonde

Cand stii ca esti bleg? ... atunci cand: esti in intarziere, dar alegi sa conduci pe intuneric fara ochelari, pe o scurtatura pe care nu o cunosti, te ratacesti si ajungi la destinatie cu 40 minute intarziere; te trezesti in fata usii radioului fara cheie cand emisiunea ta tocmai da sa inceapa (...fara tine), iar daca pe langa toate astea, scaunul din dreapta al masinii tale emana un miros pronuntat de cafea, pentru ca virajele de raliu ti-au rasturnat termosul "ermetic", atunci DA, it's just another blond moment of yours!

Si daca te-ai convins ca esti bleg, ai 2 optiuni:

1. fugi in padure si stai acolo pana iti trece!

2. dye your hair a little darker :)!

Eu am ales ''Suicide of Blonde" . Dupa sinuciderea blondului din mine sper sa ma resurscitez cu bine la normalitate.

marți, 8 februarie 2011

Un an de SpiOance


Blogul cu SpiOance a implinit intre timp si un an de existenta. Imi e greu sa spun la mai mare, pentru ca m-ar bate Dumnezeu. Am neglijat prea mult blogul, dar sincer nimic nu ma "misca" in ultima vreme (parafrazandu-l pe Keith Richards in "You don´t move me anymore"). E sigur ceva trecator sau poate e doar un val care a navalit peste mai toti blogistii. Nu cred ca mi se pare doar mie, dar parca lumea nu prea mai scrie sau nu prea mai scrie demult ceva senzational. De altfel am senzatia ca prea ne-am saturat cu totii de lumea virtuala, care ne-a acaparat si acum dupa ce ne-am creat conturi de facebook, twitter, hi5 si alte nebunii avem impresia ca intimitatea ne-a fost demult violata pe toate partile. Dar gata. SpiOance e o optimista. Promit sa revin cu prospaturi :).