Arm, aber sexy und so verführerisch

... (Sarac, dar sexy si atat de ispititor)

Berlinul si sarmul lui ademenitor a mai facut o victima... una, pe care eu o simt - ca pe noi toti, cei care am trecut pe acolo - irecuperabil de indragostita de orasul asta atat de special. Andrei Plesu scrie in Dilema Veche "La Berlin, despre normalitatea uitata a vietii". M-am regasit in fiecare cuvintel scris si cred ca am simtit acelasi lucru in aceasi masura ca si el. Un cititor a lasat un comment articolului si spunea "e un articol tipic pentru un turist cu complexe". Refuz sa accept asta, pentru ca noi cei care dorim mai mult de la viata si de la normalitatea ei, suntem indreptatiti sa gandim asa. Ciudat e, ca abia cand observi ca normalitatea se poate masura si in alte unitati de masura, realizezi ca nu te-ai nascut tocmai unde trebuia. Totusi, ceea ce pe mine ma fascineaza de-a dreptul, e felul in care cei care au trecut macar o data prin Berlin sunt vrajiti instantaneu de atitudinea orasului. Mai intai Ralu, apoi eu, iar acusi Ana va veni acasa si ne va ameti, la fel cum si noi la randul nostru am facut-o, despre viata minunata berlineza, pe care intr-o viata, trebuie neaparat sa o fi trait. Insa cu toate bunele si relele Berlinul ramane acelasi: "Arm, aber sexy" si atat de "verführerisch"!