Fernsehturm, Spree & Wurst

Oficial mai am o luna de stat la Berlin. Mi-e dor de casa...foarte! Cumva simt insa, ca timpul s-a scurs prea repede, ca nu am reusit multe din lucrurile pe care mi le-am propus. Totusi azi am facut 2 dintre lucrurile sine qua non, pe care nu trebe', no way, sa le pierzi cand vii la Berlin: panorama din Fernsehturm si o plimbare cu vaporeto. Alina e de vina... pe ea o chema turnu' si vaporeto si tot ea trebuia sa haleasca currywurst. Deci, mission accomplished!

In Fernsehturm:

Pe raul Spree...

... am mancat si Currywurst...

Apoi ne-am facut siesta pe Lustgarten...

... si am refuzat sa "speak english"

Pink!!!

Uaaa, cat rozzzzz!!!
Da, e roz si e blogul meu! Viata e si asa prea cenusie, asa ca un strop de culoare nu strica niciodata!

...si o piesa care sa fie in ton:

Oh, my god... they killed taz!!!

Ca in fiecare an de ziua lui, TAZ-ul isi face de cap. Va spuneam deja ca saptamana asta tinerii sub 31 de ani din redactie au preluat conducerea. S-au schimbat astfel oamenii care conduc cu adevarat ziarul, cu cei mai putin experimentati. In departamentul "Berlin" Mareike Müller (practicanta) a preluat functia de secretar de redactie, iar Susanne Gannot, cea care ocupa in mod normal functia, a devenit un simplu redactor. Toti redactorii cu varste peste 31 de ani au primit sarcini de la cei tineri. Subiectele le-au apartinut in totalitate "kinderilor". Pagini importante din ziar nu s-au regasit printre preferintele lor si astfel au fost lasate afara. Altor subiecte li s-a acordat o importanta mai mare decat in mod normal.



Inca de la inceput se astepta un impact major asupra cititorului. Abia dupa 3 zile de citit si rasfoit, opinia cititorului pur si simplu a explodat! Astazi au venit mailuri cu zecile: unii laudau noua conducere si noul format, s-au bucurat de "energia" emanata prin textele publicate saptamana aceasta, altii, cei mai multi, ar fi vrut sa rupa ziarul in mii de bucati si sa-l trimita pe rand inapoi in redactie (am parafrazat unul dintre comentarii). Interesant este ca TAZ-ul adora sa se joace cu cititorii sai, sa ii provoace si chiar sa ii seduca. A facut asta in nenumarate randuri. In urma cu cativa ani a lasat ziarul pe mana unor artisti si mai apoi chiar pe mana unor politicieni sau a publicat un ziar intreg cu pasaje dintr-o carte. Iar dupa autocaracterizarea de pe site, ziarul este un amalgam plin de suspans intre informatie relavanta, entertainment inteligent si iritare! ("Das Blatt selbst ist eine spannende Mischung aus relevanter Information, intelligenter Unterhaltung und Irritation".)
Indiferent cum ar fi, cert e, ca TAZ-ul va reveni luni in vechiul format, cu vechea conducere si vechile pagini, eliminate saptamana asta, reintorduse. Si... ghici ce? Multi dintre cititori il vor savura atunci mult mai mult. Nu e si asta o strategie de marketing buna?

KZ SACHSENHAUSEN ...

Era o zi insorita cand am ajuns in Oranienburg (ca. 35 km distanta fata de Berlin). Ne indreptam la pas spre fostul lagar de concentrare Sachsenhausen, cel mai important lagar din apropierea Berlinului. De la gara din Oranienburg am mers 15 minute pe jos - acelasi traseu pe care si detinutii erau nevoiti sa il parcurga cu multi ani in urma. Cu cat ne apropiam mai mult de Sachsenhausen, cu atat vremea se transforma mai mult. Printr-o ploaie marunta si un vantul taios am ajungs la intrare. Pe poarta din fier forjat sta si acum inscris ca si in urma cu mai bine de 70 de ani: "Arbeit macht frei!" (Munca te elibereaza) - o farama de speranta, cea care avea sa ii insoteasca pe cei care au trait aici, fie pana in momentul in care au pasit teferi pe poarta lagarului sau pe altii pana la ultima suflare.

ARBEIT MACHT FREI - motto-ul cinic nazis de pe poarta din Sachsenhausen

Prin apropierea fata de Berlin si astfel si fata de centrala Gestapo, lagarul Sachsenhausen a avut un rol deosebit in sistemul lagarelor de concentrare germane (KZ). Lagarul avea menirea unui centru de formare pentru comandantii KZ, dar si pentru garzile SS din tot domeniul nazist. 200.000 de detinuti din circa 40 de natiuni au fost deportati in total aici - initial opozanti politici, apoi treptat evrei, homosexuali, tigani (Sinti und Roma) si bolnavi mintal. Doar circa 140.000 dintre acestia au fost inregistrati. Zeci de mii de detinuti si-au gasit sfarsitul aici prin foamete, frig, boli, munca silita si hartuire ori cazand victime actiunilor de exterminare sistematice sau experimentelor medicale. Multora li se provocau grave infectii pentru a testa efectul medicamentelor. In special se cauta un leac pentru cangrena - ceea ce avea sa mistuie armata SS in al 2-lea Razboi Mondial. Pana si copiii erau infectati cu virusul hepatitei B si asta pentru a putea observa evolutia bolii asupra ficatului. Ore in sir, indiferent de anotimp, imbracati doar cu uniforma cu dungi verticale, cei mai "norocosi" dintre detinuti probau si testau rezistenta bocancilor facuti special pentru soldatii SS. Ceilalti aveau sa indure dureri chinuitoare provocate de incaltarile impartite intentionat cu un numar si jumatate mai mici.

ZONA NEUTRA - Se va impusca pe loc fara avertisment

In acest lagar model de la Sachsenhausen detinutii fabricau carmizi. Acestea urmau sa fie folosite de Hitler in construirea unei natii naziste idealiste, Reichul cu capitala "Germania".

Evacuarea lagarului a inceput la data de 21 aprilie 1945. 33.000 detinuti dintre cei 36.000 ramasi, au fost impartiti in grupe de cate 500 si trimisi in mars spre nordvest. Doar primele coloane au primit hrana. Multi, dintre cei care trebuiau sa mearga intre 20 si 40 de km, au murit din cauza frigului sau erau pur si simplu impusacati de catre SS daca se opreau din mers sau cadeau la pamant.

Astfel pana si dupa evacuarea lagarului au murit mii de detinuti in timpul marsului mortii (Todesmarsch).
Alti 3000 de bolnavi, doctori si ingrijitori au fost lasati in urma dupa evacuare. Aceastia au fost eliberati de catre armata sovietica si cea poloneza. In saptamanile urmatoare alti 300 de fosti detinuti si-au pierdut viata ca urmare a detentie din KZ.

Ceasul de pe cladire, montat dupa perioada nazista, indinca ora eliberarii de catre armata sovietica si poloneza: 11:05

Interior al baracii 38.

Toalete...

Baia...

Instrument de tortura: Mainile detinutilor erau legate la spate si apoi agatate in cui. Erau lasati sa atarne pana cand membrele li se rupeau, apoi dusi inapoi in baraci. Fara a fi apti de munca, mureau mai apoi in chinuri groaznice, fie de foame sau de frig sau din cauza ranilor infectate si netratate.

Ramasite ale crematoriilor din Sachsenhausen

Groapa comuna: Aici cenusa e acum una cu pamantul.

Masa de operatii din baraca medicala.

Morga... (Pe podea inca se pot vedea urme de sange)

Kinder-taz

31 de ani - atat a implinit "Die Tageszeitung", sambata, 17. aprilie. Pentru ca TAZ-ul este special si pentru ca ii place sa faca mereu lucrurile altfel, saptamana asta sefii s-au dat la o parte si au lasat tinerilor puterea. Puterea de decizie, de schimbare, de a pune in practica idei noi... Tinerii ziaristi, practicanti sau voluntari - toti cei cu varste sub 31 de ani, adica mai tineri decat ziarul in sine - ei sunt cei care au preluat conducerea saptamana aceasta. Redactoarea-sefa, Ines Pohl, sefii de departament si secretarii de redactii, toti stau relaxati si ii lasa pe cei tineri sau cum i-au numit "die Kinder-TAZ" (copiii taz-lui), sa isi faca de cap! Cei care au gasit ziarul in cutia postala, cumparat dis de dimineata sau pur si simplu luat in mana, au gasit astazi un ziar foarte colorat. Au gasit pagini redenumite, teme interesante sau poate chiar s-au enervat pentru nu si-au regasit paginile preferate. Asta e! Saptamana asta tinerii si-au pus ...

"labutza" pe ziar si totul va fi altfel! Asa ca, cocu´mic, acum noi suntem la putere!

Pe ultima suta: GOOOLLLL, Poli!

Asta-seara am fost cu un pas mai aproape de casa. Si asta, multumita Alinei, care a fost draguta si mi-a trimis linkul pentru a putea urmari live meciul dintre Poli TM si CFR Cluj. A fost iar "un meci interzis cardiacilor", asa cum le place deseori comentatorilor sa spuna. Un meci care a inceput sa se joace in a doua repriza, cam din momentul in care m-am apucat eu sa ma uit. ;)

Clujul a deschis scorul si deci... din acel moment am inceput din nou sa ne rugam: "Haide Poli...Haide, haide Poli, da-le goolll!" Cartonase, eliminari... toate pana in ultimul moment cu sufletul la gura, cand Alexa finalizeaza, sut si GOOLLLL! Scor final 1-1! Asa e la Timisoara. Mi-a fost dor de o seara pe stadion. Cu injuraturi, cu nervi, cu suspans. Pentru ca la Timisoara jocul se incheie deobicei ori cu un meci castigat in ultimul moment, ori cu un egal ... ori ne-o luam in freza.

Oh, i miss it! Dar vorba Alinei: I´ll be back! si atunci ma intorc pe stadion sa traiesc toate emotiile astea alb-violete!

La aeroportul Schönefeld se sfarama vise

Haos pe aeroporturi: Cei care au de suferit in urma restrictiei aeriene sunt in mod special clientii companiilor lowcost. Multi dintre cei aflati in aceasta situatie reclama slaba informare din partea companiilor. Linile aeriene impart tichete de calatorie cu trenul si bonuri valorice pentru hoteluri.

Pe tabelul de plecari si sosiri din Aeroportul International Schönefeld din Berlin stau scrise vineri la pranz 15 destinatii - toate anulate. Calatorii privesc dezamagiti spre tabel. Pana si speranta, sa poata zbura in decursul dupa-amiezii, le este daramanta: "Aeroportul ramane pana la ora 20 inchis!" anunta angajatii aeroportului. Destinatiile pasagerilor par acum sa se indeparteze si mai mult.
Din cauza vulcanului erupt in urma cu doua zile in Islanda cei de la Siguranta Traficului Aerian German au decis, ca din cauza pericolului pe care particulele de cenusa le au asupra avioanelor, traficul aerian de pe cele doua aeroporturi din Berlin sa fie intrerupt. Astfel niciun avion nu a decolat si nici aterizat vineri pe aeroportul Tegel, dar nici pe Schönefeld. Seara restrictia a fost prelungita pana sambata dimineata la ora 8.

Mallorca ramane pentru cei doi turisti germani pe Schönefeld pentru moment doar un vis indepartat. La ora 20 vasul lor de croaziera urma sa porneasca de pe insula spaniola. "Despre aceasta croaziera am visat luni la rand, acum o ratam. Spre norocul nostru speram sa se mai afle si alti turisti in aceasi situatie. Doar asa ar mai avea vacanta noastra o sansa", spune pensionara.
Si Holger Dietrich isi poate lua gandul de la planurile sale. Tanarul de 30 de ani si-a propus un weekend la Roma. Cu laptopul in brate sta acum pe un scaun din sala de asteptare a terminalului si incearca sa nu rateze nicio actualizare de informatii de pe site-ul companiei Easy Jet. Momentan nu se schimba nimic: "Vedeti? Totul este anulat", spune Dietrich.
Chiar si dupa ora pranzului inca mai sosesc pasageri la Schönefeld. Toti doresc sa calatoreasca. Multi nici nu intuiesc ca zborurile lor au fost anulate. "Compania aeriana nu ne-a informat deloc", se plange un calator. Christian Giourdas (70) vroia sa ajunga in acest weekend la fiica lui in Grecia. "Acum trebuie sa astept. Daca voi mai reusi sa plec in acest weekend, asta nu au putut sa imi spuna cei de la companie", spune barbatul in varsta de 70 de ani dezamagit.
La ghiseele companiei Easy Jet troneaza haosul. Clientii sunt nemultumiti, se inghesuie pentru a afla informatii actuale. Angajatii sunt depasiti de situatie. Incearca sa ofere alternative: continuarea calatoriei cu trenul sau autocarul sau poate chiar oferirea unei cazari la hotel. Intre 500 si 800 pasageri aflati in aceasta situatie ar fi fost deja cazati la hoteluri din apropierea aeroportului, spune Sandra Bohnenkamp, sefa de statie a societatii GlobeGround, cea care se ocupa de organizarea aeroportului in Schönefeld.

La celalalt capat la terminalului, la linia aeriana lowcost Germanwings, atmosfera este mult mai linistita. "Avem mult mai putine zboruri", explica un angajat. Putinii clienti la ghiseele de informare primesc pe loc explicatii si indrumari. "Am primit acum un bilet de tren. Speram totusi sa putem zbura duminica inapoi de la Köln la Berlin", spune o studenta din Berlin. Acelasi lucru il spera si echipa de fotbal Hertha BSC. Fotbalistii au fost nevoiti sa isi schimbe planurile si sa calatoreasca cu un intercity (ICE) spre meciul din deplasare cu Eintracht Frankfurt. Daca vor reusi Herthanii sa urce duminica seara intr-un avion sau vor fi nevoiti sa se intoarca tot cu trenul, ramane inca incert.

Aici articolul in original ... by Andreea Oance

taz ... hatz!

Ziarul la care fac practica are cojones...asta v-am mai povestit.

taz-ul este un altfel de ziar, satiric si mai de stanga. Este un fel de Catavencu de la noi, daca ar fi sa il aproximez catusi de putin unui ziar romanesc. Totusi nu se aseamana cu nimic cunoscut de mine pana acum!

Ziarul s-a format in urma cu 30 de ani... cumunist, de stanga. Este citit cu mare interes in Berlin si astazi, dar este considerat ziarul pe care il citesti pe langa un alt ziar si asta pentru ca iti arata acealsi subiect din alt unghi, unul haios si putin rautacios, chiar obrazinc. Prin obraznicia sa s-au luptat sa poata schimba numele strazii pe care se afla redactia: din Kochstraße, in Rudi Dutschke-Straße. Rudi Dutschke a fost liderul studentilor, care la 17 noiembrie 1968 au iesit in strada pentru a protesta impotriva autoritarismului si ipocriziei guvernului german, dar si impotriva altor guverne occidentale. Studentii anti-americani si pro-comunisti protestatari din Berlinul de Vest au fost implicati in confruntari violente cu politia, iar Rudi Dutschke, a fost impuscat in plina zi pe Kurfürstendamm. Prin dorinta lor de a schimba numele strazii, au intrat in conflic, din nou, cu cei de la Editura Axel Springer (cei care au sediul aproape peste drum). taz-ul a castigat, a schimbat numele strazii, iar cei de la Axel Springer, a caror redactie se afla pe aceasi strada, au mutat intrarea pe strada laterala, pe care au redenumit-o simplu: Axel Springer-Straße.

Dar asta nu e tot. Intr-un fel sau altul cei de la taz reusesc mai mereu sa supere pe cate cineva. Anul trecut au castigat procesul intentat de catre Jürgen Klinsmann. Legenda fotbalului german a pierdut procesul in care a incercat sa interzica folosirea in presa a unei fotografii in care el apare rastignit.

Oricat s-a straduit Klinsmann, tribunalul a decis intr-un final ca fotografia – o gluma despre rezultatele proaste obtinute de Klinsmann ca manager la Bayern München – este doar o satira.

taz-ul a facut "kapputt" si iubita noastra "Dacia". Anul trecut cand vanzarile Daciei "Golan" doborau recorduri in Germania, ziarul i-a facut o mica radiografie produsului romanesc: „Fara podoabe, invechita, ieftina - Dacia din Romania inunda Europa scuturata de criza. Acest ´insotitor ieftin´ sparge piata, desi se comporta ca furculitele de plastic, in comparatie cu tacamurile." (traducerea hotnews)

Departamentul in care fac eu practica, adica cel local "Berlin", este mult mai cuminte. Departamentul "Berlin" se afla la etajul 3, adica pe la jumatatea penisului gigant.
Experienta de aici imi place cu adevarat ...


.... pentru ca imi da senzatii tari! :)) hihi!

ao@taz.de

Am cam somat ... nu am mai scris nimic de mai bine de o saptamana. Dar, am si multe scuze...bune! Dupa o luna plina am ajuns la finalul programului de la Scoala de Jurnalism din Berlin. Au fost niste saptamani foarte informative, in care am cunoscut locuri, dar si persoane foarte interesante. Impartiti pe grupe am documentat subiecte legate de viata in Berlin. Impreuna cu o colega din Bulgaria am realizat ca nemtii sunt foarte civilizati atunci cand vine vorba de legea antifumat. Aici toata lumea fumeaza in afara localurilor si asta fie ca termometrul arata temperaturi cu minus, fie ca ploua ori ca ninge. Si sigur, nimeni nu prea se risca sa incalce legea: amenzile sunt usturatoare.

Marti am inceput practica la "Die Tageszeitung" (taz) - ziarul cu cojones... remember!
Prima zi m-a deprimat. Parea ca toata lumea este prea ocupata sa se opreasca pentru inca un/o practicant(a). Totusi... a fost doar o prima impresie gresita. Am ajuns, ce-i drept, la scurt timp dupa ce incepuse sedinta de departament. Eu sunt in departamentul local "Berlin". Sedinta de redactie decurge foarte degajat. Fiecare condimenteaza subiectele posibile cu o mica gluma si asta face ca lumea sa se simta foarte bine la locul de munca. Imediat dupa sedinta am primit instructajul referitor la sistemul de redactare al ziarului. Cei de la taz au dezvoltat propriul lor sistem, pentru a facilita munca ziaristilor, dar si a paginatorilor. Practic, aici toata lumea scrie direct in pagina. Secretarul de redactie stabileste cate semne i se acorda unui subiect si deci cat spatiu in pagina, adica, mai exact, cate randuri. Ziaristul nu are voie, no way, sa depaseasca numarul de randuri. Oricat de dificil mi se pare mie inca, sunt convinsa ca este un sistem foarte util.
BTW, am primit si adresa mea personala de mail: ao@taz.de !
Si daca tot am ajuns aici, sa stiti ca nu am stat degeaba: ieri am fost la conferinta de presa legata de dezvoltarea spatiului din fata garii principale din Berlin. Hauptbahnhof-ul a fost construit special pentru Campionatul Mondial de Fotbal din 2006. Chiar daca gara s-a construit aproape peste noapte de catre nemti, iesirea dispre Bundestag nu a fost amenajata si asta din lipsa de timp. Platforma betonata din partea de nord a garii urmeaza, deci, sa fie amenajata, iar proiectul a fost prezentat ieri. Lucrarile urmeaza sa inceapa in luna iunie si sa fie finalizate 12 luni mai tarziu.
Astazi a aparut deci primul meu articol scris pentru taz (click aici! ).
I am very proud!!!